Rezumatul  activităților de învățare derulate în cadrul reuniunii găzduite de Școala Gimnazială ”Avram Iancu” din proiectul ”Developing educational techniques starting from regional context”

  1. Cercul provocare și inspirație”- atelier transdisciplinar care fructifică vizita grupului de elevi și profesori la Muzeul Locomotivelor din cadrul Depoului Dej aplicând cunoștințele de geometrie, legate de lungimea cercului și abordează cercul din perspectiva miturilor legate de această figură geometrică în diferite culturi. Doamnele profesoare Armanda Stroia și Diana Rafa au realizat activitatea cu grupul internațional de elevi din toate școlile partenere, folosind materiale didactice în format digital și aplicații media pentru uz didactic.

În cadrul vizitei la muzeu, elevii au măsurat diametrele roților locomotivelor expuse. Pe baza măsurătorilor, folosind formula lungimii cercului grupele de elevi au rezolvat sarcini matematice concrete, aflând de câte ori trebuie să se învârtă roata pentru a străbate diferite distanțe. Elevii au fost împărțiți pe grupe într-un mod inedit. La începutul activității, fiecare s-a așezat la una din cele 6 mese, fără să i se spună unde să se așeze. Cele 6 probleme ale activității au fost listate pe hârtie de culori diferite. Fiecare problemă s-a tăiat în 6 bucăți și a fost lipită pe spătarul unui scaun. La fiecare masă erau 6 scaune cu hârtii lipite de 6 culori diferite. Elevii și-au găsit echipa cu ajutorul culorii și au reconstituit problema sub forma unui pulze.

Una din sarcini a captat interesul elevilor în mod special. S-a dat raza planetei Uranus și s-a explicat faptul că axa de rotație a acestei planete este înclinată la 98 . Practic se consideră că planeta se rostogolește pe orbita sa. Știind numărul de rotații complete pe care îl execută în jurul axei sale s-a calculat lungimea orbitei planetei.

Cercul a constituit o permanentă sursă de inspirație de-a lungul istoriei. Nu doar pasionații de matematică au observat propritățile figurii geometrice. Gânditori din majoritatea culturilor lumii s-au lăsat călăuziți de simplitatea și în mod paradoxal complexitatea care vine din această banală figură geometrică. Doamna profesoară Armanda Stroia a realizat împreună cu elevii din clasa a VI-a A un material pentru a explora câteva dintre semnificațiile și utilizările acestui simbol omniprezent în viața cotidiană, dar și în geometria sacră, în cultura indiană, chinezească, japoneză și în budismul tibetan. Pe baza acestui material și a dicționarului de simboluri, participanții au accesat aplicația Socrative Student de pe telefoanele lor și au lucrat în echipe pentru a răspunde la un test interactiv de cultură generală realizat cu ajutorul platformei Socrative Teacher. Elevii au optat pentru rachete spațiale pentru a participa la competiția digitală. Faptul că au putut să vizualizeze progresul echipelor în timp real, pe tabla interactivă, a fost elementul care i-a ținut în suspans până la sfârșit, când s-au declarat încântați de această metodă alternativă de evaluare a cunoștințelor.

  1. ,,Valori etnice ale comunităţii in care trăim” s-a dorit a fi o activitate de învăţare prin care să prezentăm comunitatea locală din perspectiva diversităţii culturale ce o constituie.

Gândită ca un atelier de lucru, activitatea a avut o primă parte, de cercetare, în care elevii s-au documentat şi au prezentat informaţii despre tradiţiile, obiceiurile şi valorile culturale ce definesc fiecare dintre cele patru etnii ce constituie baza comunităţii (români, maghiari, rromi şi evrei). De asemenea, s-au prezentat costume populare şi obiecte vestimentare specifice fiecărei culturi evidenţiate.

Partea a doua a avut un caracter inovativ, prezentând planul de intervenţie pentru îmbunătăţirea imaginii comunităţii locale din perspectiva voluntarilor medici, profesori, politicieni, poliţişti, ecologişti au jurnalişti. Aceste ipostaze au fost interpretate de elevi din clasa a VII-a C care au identificat anumite probleme cu care se confruntă comunitatea şi au răspuns subiectiv la întrebarea ,, Ce aş face ca voluntar, dacă aş fi…?”

Toţi elevii clasei a VII-a C, îndrumaţi de prof. Oprişan Andra şi Varga Nicoleta, au realizat materiale de prezentare pe suport de hârtie, în format PPT şi PREZI, iar la final s-a realizat o PIRAMIDĂ A VALORILOR  ca simbol al colaborării şi al prieteniei.

3.” Povestea statelor moderne / @storiesofmodernnations” Atelierul de lucru cu această temă a fost gândit pentru a fructifica vizita de studiu făcută de participanții din grupurile internaționale la Alba-Iulia, unde s-au vizitat Cetatea Alba Carolina, Catedrala Unirii și Sala Unirii. Cu prilejul vizitei, elevii au aflat detalii despre Marea Unire și înfăptuirea României Mari. Plecând de la această experiență, domnul profesor Dorin Pop a provocat grupurile de elevi să prezinte povestea constituirii statului modern în câte cinci fotografi care să poată fi postate ca stories pe rețeaua de socializare Instagram.

  1. Geografia cu pași mărunți sau mari” Activitatea condusă de doamna profesoară Livia Pop împreună cu doamna profesoară Laura Cîmpean au adus georgafia în viața fiecăruia dintre participanți. Plecând de la experiența simplă de a ne mișca în mediul înconjurător, fiecare dintre noi luăm contact cu geografia. În gesturi mărunte de a aprecia temperatura, relieful, flora, fauna, așezările omenești, geografia pătrunde în viața noastră. În multe situații geografia ne face să ne aflăm în situații extraordinare, o persoană se poate afla cu un picior în emisfera nordică și unul în cea sudică, sau cu un picior în vestul meridianului 0 și cu altul în estul său. Doamna profesoară a invitat elevii să prezinte excepționalul din țările lor, sub forma unei invitații pentru o vizită turistică.
  2. Respect, acceptare, diversitate, toleranță ” Acești termeni constituie valori ale Europei Unite, pe care școlile au datoria să le promoveze și să le cultive în rândul elevilor lor. Desigur modaliatea de realizare a acestui lucru nu este una ușoară, pentru că achizițiile procesului trebuie să fie niște comportamente dobândite pe termen lung. Multe experimente didactice sunt prezentate în literatura de specialitate pe aceste teme. Experimentul ochilor albaștri este un demers didactic de acest fel. Elevilor unei clase din învățământul primar, li se spune că acei copii din clasă, care au ochii albaștri sunt superiori celorlalți. Plecând de la această afirmație copii din ambele tabere: cei cu ochii albaștri și cei fără ochi albaștri dezvoltă comportamente deviante, care pe parcursul unei săptămâni se accentuează. La finalul experimentului, profesoara le explică că afirmația a fost făcută complet nefondat, tocmai pentru a se analiza modul în care se pot propaga comportamentele deviante. Un experiment de aceeași natură a fost propus grupului înternațional de către doamna profesoară Diana Rafa alături de doamna profesoară Cristina Dascălu. Un grup de 12 voluntari au primit sarcina de a trece pe la toți membrii grupului și de a-i saluta în modul explicat pe un bilețel. Pe bilețele erau modalitați diverse de a saluta. La finalul experimentului elevii au explicat cum s-au simțit când i-au salutat pe cei din grup. S-a tras concluzia că cel mai ușor a fost să-l saluți pe cel care avea același salut cu al tău. De asemenea în cazul în care elevul a avut de făcut salutul eschimoșilor, prin atingerea nasului, acesta s-a simțit bizar, pentru că forma de salut este foarte diferită de cultura din care venim. Concluzia a fost aceea că în cazul grupurilor etnice sau de altă natură este nevoie de toleranță și respect, pentru că în cele mai diverse manifestări pot exista diferențe,  care nu sunt definitorii pentru ființa omenească.
Sari la conținut